ANUNŢURI

IMAGE GALLERY

CALENDAR ORTODOX

INFO

Numarul unic pentru
apeluri de urgenta este 112

 112

 

Facebook Like Box

 Satul Zagon, reşedinţa comunei Zagon, este situat în colţul sud-estic al depresiunii Sfîntu Gheorghe. De această comună aparţine şi satul Păpăuţi, situat la o distanţă de 5 km faţă de Zagon. Localităţile se întind pe malul pârâurilor Zagon, respec­tiv Păpăuţi, la poalele colinelor piemontane ale Munţilor Breţcu. Reşedinţa de comună se află la o distanţă de 13 km faţă de Covasna şi la 30 km faţă de Sfîntu Gheorghe.

Numele comunei este cunoscut şi datorită părintelui prozei beletristice maghiare, Mikes Kelemen (1690-1761).

 Memoria lui este păstrată de locuitori, atât printr-un monument (înconjurat de stejarii acestuia) ce se află în grădina Mikes, cât şi prin denumirea castelului Mikes-Szentkereszti din centru, care în prezent este Casa de cultură „Mikes". în castel există saloane amenajate în memoria istoricului Csutak Vilmos (1874-1936), născut în sat, (paznic al muzeului) şi în memoria actriţei Kiss Manyi (1911-1971), laureată a premiilor „Kossuth" şi „Jâszai", care şi-a petrecut copilăria în acest sat. Aici se află si un bust al lui Mikes Kelemen, realizat de sculptorul Bocskay Vince.

Teritoriul comunei a fost locuit din vechime. Arheologii au găsit pe locurile numite „Ceremaş" şi „Muntele Mete" cea mai bogată colecţie de obiecte din epoca de bronz de pe teritori­ul judeţului. Ambele sate din comună au fost consemnate în anul 1567, sub forma de Zagon şi Papocz. Istoria şi-a lăsat amprenta şi pe aceste localităţi. Tatăl lui Mikes Kelemen a fost eroul revoluţiei curuţilor, iar honvedul Kiss Sândor (1874- 1936) a fost un erou al revoluţiei maghiare din 1848, în bătălia de la strâmtoarea Timişului. De Zagon şi Păpăuţi au aparţinut întinse teritorii împădurite.

 O mare parte a regiunii Buzoaielor şi localitatea Barcani au fost proprietatea latifundiarilor din Zagon. în consecinţă po­pulaţia s-a ocupat în primul rând cu exploatarea pădurii, transportul şi prelucrarea lemnului, dar şi cu agricultura, creş­terea animalelor, abatajul pietrei şi fierberea potasei. Manu­factura - torsul şi ţesutul - au fost indeletniciri importante pentru femei. Aceste meserii vechi mai sunt practicate şi astăzi. Locul preocupărilor din trecut, ca abatajul pietrei şi fierberea potasei, au fost preluate de unele unităţi de prestări-ser- vicii. Au apărut şi aici ferme agricole şi unităţi de colectare şi prelucrare a laptelui.

Conform datelor recensământului din 2002 populaţia comunei a numărat 5489 de persoane, din care 4187 aflate în Zagon şi 1302 în Păpăuţi. Structura etnică se prezintă astfel: 49,60% români, 49,70% maghiari, 0,63% rromi. Patru persoane se declarau de altă naţionalitate.

 În Zagon turismul rural începe să capete importanţă tot mai mare. Alături de obiectivele turistice prezentate mai sus ar putea prezenta inte-res pentru vizitatori şi biserica reformată din Zagon, monument de arhitectură, construită între anii 1783-95. în clădirea parohiei reformate există o bibliotecă care conţine cărţi din secolele XVI-XVII, într-un număr de aprox. 800 de volume. în biserica catolică (din 1822) se află orga construită de renumitul meşter Kolonits din Tîrgu Secuiesc.

 Crip­ta familiei Szentkereszti se află în cimitirul bisericii. Biserica populaţiei româneşti din Zagon a fost construită în perioada revoluţiei din 1848-49 şi poartă hramul arhanghelilor Mihail şi Gavril. în biserica neogotică din Păpăuţi (construită în anul 1895) există o placă memorială a honvedului Kiss Sândor şi o altă placă în memoria cercetătorului istoric, Barabâs Samu (1855-1940). Tot în Păpăuţi există o biserică ortodoxă veche, din lemn, cu un iconostas foarte vechi. Clopotul bisericii, ce are inscripţii cu litere chirilice, a fost turnat în anul 1852. în Piaţa Elisabeta din Zagon trăiesc şi astăzi teii sădiţi cu ocazia vizitei din anul 1898 a împărătesei Austriei şi a reginei Ungariei, Elisabeta. în satul Zagon şi-a petrecut copilăria gimnasta olimpică din 1984, Szabo Kati.

 Populaţia românească din Zagon şi-a păstrat multe din obiceiurile tradiţionale. Un obicei religios, legat de botez, este ce­lebrat la Fântâna Pucioasă din Domokos de către preotul ortodox. Despre această fântână întâlnim câteva rânduri şi în „Scrisorile din Turcia" ale scriitorului Mikes Kelemen.