ANUNŢURI

IMAGE GALLERY

CALENDAR ORTODOX

INFO

Numarul unic pentru
apeluri de urgenta este 112

 112

 

Facebook Like Box

 Păpăuți este un sat în partea de est a județului Covasna, la poalele vestice ale munților Vrancei si este situat intre Chiurus si Zagon, la o altitudine de 562 m. Aparține de comuna Zagon. Denumirea de Papauti este de origine slavo-romana.

 In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, figureaza urmatorii capi de familie romani: Gheorghe Prodan, iobag de demult (regi); Blasiu/Vasile Romanul si vaduva lui Bartolomeu Barsan, iobagi stramosesti; Bucur Batranul, originar din Tara Fagarasului, Andrei Mania, originar din Sacel, Brasov. Documente romanesti consemneaza in anii 1829-1835 un numar de 33 de familii de romani in Papauti, printre care: Argaseala, Manea, Pop, Munteanu, Popa, Timaru, Seceleanu, Mogos, Cada, Bunea, Rasnoveanu, Morariu, Morogan, Gavrila, Borosneu, Olteanu, Urasu, Covaciu.

 Din Papauti, in noiembrie 1918, s-a format o delegatie de romani care au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, ducand mesajul lor de unire cu fratii de aceeasi limba si credinta.

 Se află la sud-est de Zagon, este locuit de populaţie mixtă, atât de origine maghiară, cât şi de origine română. Partea de jos a satului este dominată de biserica reformată construită între anii 1895-96 în stil neogotic. În acest loc exista mai înainte o altă biserică, a cărei clădire a fost atât de mult avariată de cutremure, încât a trebuit să fie demolată.

 Congregaţia ortodoxă are două biserici. Biserica mică făcută din lemn, acoperită cu şindrilă, care este considerată a fi monument, a fost adusă în 1814 din Zagon. În caz de furtuni, clopotul bisericii este tras mult timp, deoarece potrivit legendelor locale, el alungă grindina. Construirea bisericii noi a fost începută în 1937 şi a fost terminată între 1946-47. În această biserică este păstrată iconostasul care datează din secolul al XIX-lea. Sfânta protectoare a celor două biserici este Sfânta Paraschiva.
 Personalităţile renumite ale satului sunt Kiss Sándor (1809--1849), luptător al Revoluţiei din 1848-49, apărător al trecătorii Tomosi, precum şi Barabás Samu (1855—1940), istoric, etnograf, editorul celui de-al VIII-lea volum al Archivelor Secuieşti.
 În ultima parte a vieţii sale, scriitorul Domokos Géza (1930--2007), directorul fondator al editurii Kriterion, fondatorul şi primul preşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, a petrecut timp îndelungat în casa aflată în sat.